Perioada cea mai fericita din viata. Acea vreme, cand ne trezeam dimineata si plecam la joaca. Rar se intampla, sa ajung pe la pranz, acasa ca sa mananc. Atunci cand ne distram fara un ban in buzunar. Cand prietenii ne erau prieteni, si nu uitau "de unde'au plecat" dupa ce cunoasteau vreo fata sau ajungeau intr'un "anturaj" nou. Acele amintiri, cand stateam pana noaptea tarziu la "ascunsea" cum ziceam noi.
Atunci nu stiam ce's alea vicii, si nu intelegeam de ce, cand cresti devii tot mai responsabil si, implicit, mai trist. Imi amintesc si acum, cand am fost la furat de mere, sau bostani, cand fugeam de caini, sau ne jucam cu "gornete". Din cate vad in ultima vreme sunt tot mai multi care isi amintesc de copilarie. Probabil pentru ca, acum totul e schimbat, e mai dificil, si mai scump? Sau poate ca atunci chiar erau/eram fericiti cu adevarat, si dupa ce au trecut anii, am aflat ca fericirea nu se cumpara, ea se traieste.
Dar nu putem sta cu "cu capul in pamant, la semafor, cand in fata avem o sosea spre o destinatie necunoscuta, ce merita descoperita".
Ferice de cei ce au trait intr-un mediu non-virtual :D
RăspundețiȘtergere"Acum timp, mai lasa-mi timp sa te prind
Stai asa sa-ti zic ceva privind
La poze pe multi nu-i recunosc
Gandeam toti ca viata-i lenta
Ma sperii cand incep sa sterg numere din agenda
Stau singur pe geam, dau foc la ce mai am
Si ma gandesc ca a mai trecut un an"