duminică, 19 februarie 2012

Nu clipi, viata trece foarte repede!


E ora 3:45. E miercuri, e nor dar se vede si luna plina cum isi coboara razele pe coroana copacilor inghetati.
Intr’o casuta la marginea civilizatiei, se aprinde o lumina. E Paul, trezit de lumina lunii. Se duce la frigider, sa rontaie ceva, isi pune un pahar de suc si se indreapta inapoi catre pat. Trage jaluzeaua, privind afara..
Cu o miscare lina, rapida, alba si subtila, ceva sau cineva ii traverseaza fereastra.
Paul tresare, se sperie. Face doi pasi in spate, si zice ca totul a fost doar in imaginatia lui.
Ajunge in pat, pune capul pe perna si inchide ochii.. simte fiori pe coloana. Se simte privit. Intoarce capul, si vede usa de la dormitor, deschisa. Desi stia ca nu a lasat’o deschisa , merge si inchide usa.
Adoarme. Se trezeste din nou. Era frig in camera. Se uita din nou la usa. Era deschisa. Se panicheaza. Aude geamul lovindu’se de perete. A batut vantul si l’a trantit.. zapada viscoleste inauntru.
Inchide geamul si usa, si se uita din nou la ceas. Era 3:45.
Ia telefonul si verifica. Acesta indica aceeasi ora. Cineva bate la usa de la intrare. Coboara pe scari, cu mana stanga atingand usor balustrade. La ultima treapta se aude un scartait specific lemnului.
Ajunge jos, deschide usa. Nu e nimeni. Vede urme de bocanci din padurea alaturata pana in fata usii..
Pe o creanga, intr’un copac, vede o pata alba stralucind in intuneric.. Printre ramurile copacilor din jur, o raza de lumina se strecoara elegant si lumineaza pata alba.
Paul, inarmat cu papuci si halat de baie, iese sa verifice. Inconjoara acel copac. Era o bufnita alba, care il urmarea cu privirea fara sa schiteze ceva.
Din spate, aude pasi, si zapada pocnind sub talpa bocancilor. Se face liniste. Apoi Paul speriat, cade ca secerat, lovit de ceva in cap. Tresare si se trezeste in patul lui. Vede usa deschisa si geamul care se misca.
Ceasul indica ora 3:45. Lesina..
Sare din pat, cu inima care parca incerca sa ii iasa din piept, se uita din nou la ceas.. Era dimineata; ora 10:21. 
Linistit ca totul a fost doar un cosmar, coboara. Deschide usa de la intrare si vede urmele. Apoi bufnita alba care…

Un comentariu: